Ceasuri

Suntem doar o mana de energie intr-un corp trecator. Fiecare tic-tac al ceasului de la mana ne apropie si mai mult de implacabilul final. Indiferent cine esti, timpul trece la fel si e nemilos cu fiecare dintre noi.

Tot ce conteaza e ce ai facut in valtoarea trecerii secundelor. Tot ce conteaza e ce lasi in urma si ce i-a marcat pe ceilalti pe care i-ai atins cu existenta ta. Tot ce conteaza e ca in timp ce limbile ceasurilor se misca necontenit, sa iti traiesti viata si sa ii bucuri pe cei din jurul tau.

Marimi

Era cat pe ce s-o comit zilele trecute cand am vrut sa imi iau o camasa. Stiu ca exista Normal si Slim, dar Rahat Fit n-am stiut ca exista.

O dimineata fara cafea

Probabil ca vine sfarsitul lumii pentru ca in aceasta dimineata unul dintre piticii din mintea mea a lansat un curent periculos de opinie intre ceilalti pitici. „Hai sa nu bem cafea azi!„. Acum sunt multi care striga in capul meu „Nu vrem cafea! Nu vrem cafea!” (mai striga niste lucruri dar nu sunt reproductibile).

E un singur pitic undeva mai in spate care sta linistit. Nici nu-i foarte musculos fata de ceilalti care striga si au pancarde anti-cafea. Asta sta linistit si spune calm dand din cap:
„Ba eu cred c-o sa bem cafea! Pariu pe o cafea c-o sa bem azi!”

Ok, ok, ok, nu mi-am baut cafeaua dimineata asta la indemnul atator pitici. Am venit cu masina si parca m-am enervat mai tare decat de obicei. Stiu ca e iarna dar nici sa mergem cu 5 km/h. „Hai ala din fata, da-i un 10 km/h ca tre’ sa ajung la serviciu!„. Acum stau la birou cu doua cani in fata, ambele goale. Oare sa salveze un Pepsi ziua?

Pepsi sau Cola? Piticul pro cafea incepe sa zambeasca larg. Parca nici ceilalti nu mai sunt asa inversunati. E o zi lunga si parca incepe sa miroasa a cafea. Sper sa rezist….sau sper sa nu rezist.

12.12.2012

Sfarsitul lumii. Atatea informatii ca nici nu stii cand mai e. E 12 sau 21. Nu conteaza, astazi e sfarsitul lumii „pe vechi”. Pentru ca ma chinuie intrebarea de dimineata, am inceput sa intreb in stanga si in dreapta „cum iti petreci sfarsitul lumii?”

Pana acum am auzit urmatoarele raspunsuri la intrebarea asta:
„Eu am avut meeting pus in telefon cu Dumnezeu, dar n-a venit. A dat postpone pe 21.”
„Pai tu nu vezi, sunt la serviciu, sunt bucuroasa de nu mai pot.”
„Eu nu-mi fac planuri, o sa fie ceva spontan”
„O sa dorm bine si din pacate voi munci, ca de obicei”

Pentru ca majoritatea dintre noi suntem la serviciu, nu putem sa „serbam sfarsitul lumii cu o bere in fata si nici macar cu un JD (prietenii stiu despre ce vorbesc).

Deci, cum iti petreci sfarsitul lumii?

Frizerul

Stiu ca pentru unii, denumirea de frizer s-ar putea sa le cauzeze un atac de panica pentru ca merg la hair stylist nu la un frizer oarecare. N-am sa intru in discutia despre terminologie, ci vreau sa vorbesc de frizeri.

Intri si saluti iar frizerul iti zambeste si te invita sa iei loc pe scaun. Te asezi si dupa ce iti zambeste te intreaba „Cum doriti sa va tund?”
Raspunzi timd „Mai scurt, dar sa aiba o forma.”
Dupa doua trei complimente legate de par „desi e gras, aveti un par foarte bun” si reactii ciudate ale complimentatului „cred ca spuneti asta tuturor clientilor„, incepe procesul. Incepe spalatul pe par (da, si baietii fac asta la frizerie), apoi stersul si masajul. Moment in care mintea (mintea mea cel putin) spune „O, da! Acolo, acolo! Miaaaauuuu„. Abia dupa aceea parul nefolositor si care iti strica imaginea incepe sa cada. Apoi iar urmeaza spalatul pe par, uscatul si retusurile fine.

„Sa va dau cu ceva?” zambeste iar frizerul. Te privesti in oglinda si incerci sa iti dai seama cum ti-ar sta cu spuma sau cu gel si alegi „Nu, multumesc, lasati asa. Daca o sa fie cazul ma dau acasa.„. Si te uiti in oglinda cat de bine iti sta si te ridici cu greu continuand sa te uiti la tine in oglinda. Daca stiai ca iti sta asa bine, te tundeai mai devreme.

Vreau sa ii multumesc doamnei frizer/hair stylist pentru freze de Mircea Badea pe care mi-a creat-o cu atata atentie. N-am nici o afinitate fata de Mircea Badea dar freza mea de acum seamana cu freza lui.

Fulgi de nea in Decembrie

Ninge…si la cum se vede afara s-a apucat de nins de cateva ore bune. Daca te-ai trezit dimineata si ti-ai spus „A-nceput de ieri sa cada…” te inseli, ieri n-a nins iar eu m-am culcat azi deci de azi a-nceput sa cada si uite acum toate masinile sunt albe, pe jos e o apa neagra. Trec oameni zgribuliti si ninsi si masini care au doar parbrizul sters de zapada.

Ninge frumos si e placut afara. Desi stiu ca trebuie sa dau jos zapada de pe masina sunt linistit pentru ca sunt fulgi de nea care imi mangaie fruntea. Tocmai am dat jos o mana mare de fulgi care stau uniti pe masina si am eliberat metalul negru. La cum ninge, cand am sa termin de dat toata zapada va trebui sa o iau de la capat. „Ei, asa e iarna si lasa si tu ca nu te topeste” (cum ar spune tata).

Nu stiu de ce dar ma bucura zapada asta. Singurul lucru care ma nelinisteste sunt perechea asta de blugi deschisi la culoare. Ce-o fi fost in capul meu? „Ei, asta e, calc si eu cu grija”.

Workaholic

Am fost categorisit in zilele libere ca fiind workaholic. M-am aparat imediat spunandu-i prietenului meu care cu atat de multa gratie m-a etichetat „Cine zice ala e”. Da, stiu, foarte matur, dar si el chiar e. Mi-am scos telefonul si am cautat pe wiki (IT geeks) definita:

„A workaholic is a person who is addicted to work.
The term generally implies that the person enjoys their work; it can also imply that they simply feel compelled to do it. There is no generally accepted medical definition of such a condition, although some forms of stress, obsessive-compulsive personality disorder and obsessive-compulsive disorder can be work-related.”

Deci nu e inca boala, ceea ce e oarecum linistitor. Inseamna ca nu am inca pastile de luat sa ne vindecam. Am gasit impreuna leac de administrat in cantitati oarecum limitate – Jack D.

Comisia de workaholism astfel formata a stabilit ca esti workoholic daca:
– Cafeaua – functioneaza ca potiunile magice pentru ca are efect revitalizant (deci ne scoala din morti sau ne tine treji pentru inca o repriza de mailuri)
– Smartphone-ul – functioneaza ca prelungire normala a creierului workaholicului mai ales atunci cand email client-ul aduce mailurile de la seriviciu la care se raspunde instant
– Laptop-ul – ai cel putin unu’ (de obicei daca vine asociat cu o tableta sau un alt laptop) si l-ai cumparat pentru ca tine bateria 10 ore si abia apoi pentru procesor si aspect si daca pe el ai instalate lucruri pe care de obicei le folosesti la serviciu in loc de fime.

Daca te-ai gandit deja la ce ai pe telefon sau pe laptop si daca deja simti gustul cafelei in gura, ai 80% sanse sa fii si tu workaholic.

Aceasta parere nu reprezinta neaparat parerea Comisiei Europene si trebuieste tratata ca atare.

Jumatate de luna

Au inceput noptile sa fie mai lungi si mai negre. Au inceput sa fie luminate de o luna alba si rece si s-a last frigul care ingheata toate masinile cu complicitatea ei.

Daca te uiti pe geam o vezi cum sta inclinata, o jumatate de luna care pare ca e pusa acolo fara ca cineva sa fi tinut cont de blocurile drepte pe langa care o vad. Chiar e stramba. Ah si uita-te la ea cat poate fi de superioara. Stie ca adormi cu lumina asta a ei rece si stie ca tot ea iti creaza frisoanele dimineata cand te trezesti si iti zambeste pe geamul aburit.

Totusi, acum e doar jumatate si parca imperfectiunea asta a ei o face frumoasa. Am incercat totusi sa o aranjez cu degetele, dar am lasat doar amprente pe geam fara sa ii pot corecta imperfectiunea. Fara sa vreau mi-am inclinat capul intr-o parte. E mult mai bine asa, acum e perfect. Acum mi se pare si mai luminoasa…nu nu, nu e vina ei sunt doar eu pretentios.

As vrea sa stau sa te mai privesc draga luna imperfecta, dar e frig. E vina ta ca ai racit totul si geamul asta pe care tocmai am desenat o urma de nas. Lasa ca ne vedem si maine cand ai sa fii mai perfecta.

Gata? S-a lasat linistea? Nici o masina nu mai trece pe strada si nici un catel nu mai latra la luna. E prea rece si nu se risca nimeni sa o deranjeze.
Sa o lasam asa rece, sa dam caldura mai tare si sa dormim. Maine ne asteapta aceasi luna dis de dimineata, o perche de manusi si un spray de dezghetat geamuri.

Noapte buna

A venit decembrie

A inceput luna Decembrie, cand o fi trecut toate celalte? Am incercat sa imi amintesc azi ce s-a intamplat in fiecare luna din an. Am reusit sa pun cate un eveniment in aproape fiecare, dar m-am simtit nemultumit.

Am iesit in oras sa incerc sa imi aduc aminte lucruri, locuri. Strada asta mare pe care la ora asta sunt 4 masini e la fel ca anul trecut. Parca is 1 Decembrie e la fel ca anul trecut. O parte din romani dorm, o parte sunt in baruri. E drept ca e aproape 12 noaptea…da’ poate am eu asteptari prea mari.

Parca totul sta. Uite, chiar is groapa asta pe care tocmai am ocolit-o era aici si anul trecut.
Jumatatea asta de luna lumineaza copacii goi de frunze si e frig si da…nimic nu se misca.

Sunt 2 baieti si 2 fete care rad tare pe trotuar. Probabil ca se duc intr-un alt bar pentru ca cel din care au plecat s-a inchis. Parca si ei erau aici anul trecut (si chiar daca nu erau ei, erau alti 2 baieti cu alte 2 fete).

Nimic parca nu s-a schimbat de anul trecut, sau poate ca sunt eu prea obosit si vad doar lucruri care se repeta.

La Multi Ani Romania de ziua ta!
Bine ai venit iarna! (In curand am sa mai imbatranesc cu 1 an, motiv de depresie)

P.S. Acest mesaj a fost publicat cu intaziere gratie unui iPhone si unei aplicatii care nu a postat ce am scris. Imi cer scuze Romania ca ai primit felicitarea atat de tarziu.

A ce miroase ziua de Vineri

A perna? A mare? A margarete? A parfum dulce? A prajitura cu ciocolata? A mic dejun? A cafea? A iarba verde? A praf? A pisica? A pizza? A bere? A inghetata?

Ziua ta de Vineri a ce miroase?

Raspunsuri primite:
Frozito, Paine, Botosani (WTF?), week-end, Tei…